Sfanta Treime, manastirea Sucevita

Precizare: acest site reproduce, cu permisiunea autorului, cartea "Cum sa ne mantuim" aparuta in doua editii, prima editie la editura Scara, Bucuresti, iar a doua la editura Credinta Stramoseasca, Iasi. Este posibil ca pe acest site, cu timpul, sa public si alte articole semnate de acelasi autor, sau altele care consider ca se incadreaza pe profilul acestui site. Toate articolele vor avea la sfarsit trimiterea catre sursa unde au aparut.

Avva Dorotei
Sfantul Efrem Sirul
Sfantui Ioan Casian
Sfantul Ioan Gura de Aur
Sfantul Teodor Studitul
Sfantul Simeon Noul Teolog
Sfantul Nicodim Aghioritul
Sfantul Teofan Zavoratul
Sfantul Ignatie Briancianinov
Sfantul Siluan Athonitul
Sfantul Dimitrie al Rostovului
Diverse articole
web links



           


SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL
RAVNA SPRE MANTUIRE


            Se vede de aici ca cel ce paseste pe calea vietii crestine, fiind înca slabanog, bolnav, neorânduit, trebuie sa posede deja o mare forta si tarie. Altfel, va cadea sub povara suferintelor si a nevointelor, care i se pregatesc. Puterea care îl face rezistent si care îi face roditoare toate ostenelile este râvna, osârdia, sârguinta, grija de a-I bineplacea Domnului si de a-si mântui sufletul. Dupa cum cel ce cauta o comoara adevarata nu se uita la greutati, nu pierde vremea si nu se înfricoseaza de piedici, la fel si crestinul, când are râvna si dorinta de a cauta, va depasi toate greutatile si va parcurge nevatamat întregul drum. Cine cauta gaseste tot ce cauta; Domnul ne-a dat o fagaduinta deosebita: cauta si vei gasi. Cautarea este duhul vietii, prin stingerea ei, viata se stinge. Ea este focul adus de Mântuitor pe pamânt; este lumina si viata Lui. Vaporul se opreste când aburul este eliminat; la fel, cel ce-L urmeaza pe Hristos cade sau se rostogoleste înapoi când se raceste (cu duhul). Iata cu ce trebuie sa ne aprovizionam, pasind pe calea plinirii poruncilor si a curatirii de patimi! Altfel, nici nu putem sa începem aceasta lucrare într-un duh adevarat; si chiar de-ar începe-o careva, se va osteni fara rod, fara vlaga. Este o osteneala în zadar. Exista multi oameni trecuti prin nevointe si ispite, dar fara folos: roadele sunt ale duhului, iar duhul lui Dumnezeu sta în râvna.[…] De aceea, niciodata sa nu-ti spui: „Gata, m-am ostenit îndeajuns, pot sa ma odihnesc”. O astfel de înlesnire si vlaguire este primul dusman. Gândul, cu toate ca este mic si slab, este cel mai viclean tradator: el deschide portile vrajmasilor. Cine se împaca cu el, acela cade. El a fost observat de Sfintii Parinti si fiecarui începator i se repeta necontenit: vezi, sa nu spui: „gata, acum pot s-o las mai moale”, ci întreaba-te pentru ce esti aici sau de ce nu faci nimic. Sau, adresându-te Domnului, roaga-te sa te ajute ca sa pui început mântuirii si începe iarasi si iarasi! Începe din nou si osteneste, dar la înlesniri sau favoruri nici sa nu te gândesti, ci pastreaza-ti în inima ta gândul ca vei avea de dus greutatea si strâmtorarea pâna la moarte si ca nu te asteapta nici o usurare, ci numai greutati. Iata adevarata alcatuire a duhului râvnitor, care este neprimejdioasa, solida, neîngaduind nici o fisura: nici înfierbântare naravasa, nici încredere în sine, nici îngâmfare!

Sf Teofan Zavorâtul, Viata Launtrica, Editura: Sofia, Bucuresti, 2000
Ierom. Ioan Iaroslav, Cum sa ne mantuim


~ WebMaster: Mihail Bacauanu | Site-uri: Eresul Catolic ~ Despre Masonerie ~ Despre Harry Potter | Blog: Sceptik ~