Sfanta Treime, manastirea Sucevita

Precizare: acest site reproduce, cu permisiunea autorului, cartea "Cum sa ne mantuim" aparuta in doua editii, prima editie la editura Scara, Bucuresti, iar a doua la editura Credinta Stramoseasca, Iasi. Este posibil ca pe acest site, cu timpul, sa public si alte articole semnate de acelasi autor, sau altele care consider ca se incadreaza pe profilul acestui site. Toate articolele vor avea la sfarsit trimiterea catre sursa unde au aparut.

Avva Dorotei
Sfantul Efrem Sirul
Sfantui Ioan Casian
Sfantul Ioan Gura de Aur
Sfantul Teodor Studitul
Sfantul Simeon Noul Teolog
Sfantul Nicodim Aghioritul
Sfantul Teofan Zavoratul
Sfantul Ignatie Briancianinov
Sfantul Siluan Athonitul
Sfantul Dimitrie al Rostovului
Diverse articole
web links



           


SFANTUL NICODIM AGHIORITUL
DESPRE CANON SI IMPLINIREA LUI


Ce este īmplinirea canonului

            Dupa marturisire, urmeaza a treia parte a pocaintei, adica facerea canonului dat de duhovnic, care este o īmplinire prin fapte a canonisirii, dupa cum o hotaraste Gavriil al Filadelfiei, īn cartea lui despre Taine. Asadar si tu, frate al meu pacatos, esti dator sa primesti cu mare bucurie canonul pe care ti-l va da duhovnicul, fie ca e vorba de post, de plecari ale genunchilor, de milostenie, sau de altceva. Si, īnainte de toate, sa primesti din tot sufletul īndepartarea de la īmpartasire, atītia ani cīt va hotarī el. Fiindca cu aceasta mica pedeapsa īmblīnzesti marea urgie pe care o are Dumnezeu īmpotriva ta. Cu acest canon trecator, scapi de canonul cel vesnic al iadului.


Pilde ale celor care s-au canonisit pentru pacatele lor

            Daca sora lui Moisi n-ar fi fost izgonita afara din tabara pe sapte zile, nu s-ar fi curatit de lepra (Numeri 12). Daca desfrīnatul din Corint nu ar fi fost dat satanei, el nu si-ar fi mīntuit sufletul (I Corinteni 5). Asa si tu, frate, daca nu primesti aceasta mica pedeapsa a canonului, nici de lepra pacatului nu te vei curati pe deplin, nici sufletul tau nu se mīntuieste. Negutatorie este aceasta, iubitule, aducatoare de mult cīstig si de mare īnsemnatate pentru cei īntelepti: una dai, si scapi de milioane; primesti (pedepse) trecatoare, si scapi de cele vesnice.
            Īmparatul David, pentru ispasirea pacatelor sale, a fost alungat din īmparatia sa de īnsusi fiul sau, Avesalom. Cutreiera muntii si vaile descult, era ocarīt si lovit cu pietre de Simei (2 Īmparati 16:6-13), era dispretuit si defaimat de toti. Si tu cauti sa-L īmblīnzesti pe Dumnezeu fara nici un canon? O, om fara de minte ce esti! Īmparatul Teodosie cel Mare a īmplinit o vestita canonisire la Milan, asa cum i-a fost hotarīta de Sfīntul Ambrozie. Īmparatul Romanos cel batrīn, Lecapenul, din pricina juramintelor pe care le calcase, pocaindu-se, s-a calugarit. Si, cīnd era timpul sa manīnce pīine, avea (līnga el) un baietas care īl lovea cu un bici peste picioare, pentru canonisire, si-i spunea: ,,Mergi, calugar nevrednic, la trapeza!” Alt īmparat, pentru un omor pe care īl savīrsise, a fost canonisit sa suie un munte īnalt, cu picioarele goale. Si, acolo sus aflīndu-se, dezbracat de vesmīntul īmparatesc, a tinut un post īntreg de patruzeci de zile numai cu pīine si apa, īn necurmata rugaciune si tacere, dormind pe pamīntul tare. Si alti multi īmparati au īndurat cele mai aspre canonisiri pentru pacatele lor. Si tu, pacatosule, esti – chipurile! - mai de soi decīt ei? Sau ai un trup mai de soi si mai gingas, si nu primesti un canon atīt de usor, de la duhovnicul tau, pentru pacatele tale?
            Sa nu te īnsele cugetul zicīnd ca dai bani sa-ti rascumperi canonul! Īmparatii acestia aveau bani mai multi decīt tine si puteau sa dea milioane ca sa nu capete aceste canoane. Dar aceasta nu este cu putinta sa se īntīmple, chiar daca cineva ar da o īmparatie. Fiindca dreptatea nepartinitoare a lui Dumnezeu nu poate fi multumita īn alt chip decīt numai daca se pedepseste īnsusi trupul care a pacatuit. Iar de se va afla vreun duhovnic iubitor de cīstig, si-ti va spune sa-i dai bani, ca el te iarta, ia aminte si sa nu-i dai crezare, fiindca nu poate sa te ierte īn asemenea chip, si-ti pierzi si banii, si ramīi si neiertat. Sfīntul Isidor Pelusiotul scrie unui asemenea duhovnic asa: „Duhovnicii nu pot ierta pe cei bogati care dau bani, caci ei nu sīnt stapīni si domni ai iertarii, sau mostenitori ai jertfelnicului dumnezeiesc, ca acei necredinciosi care ziceau: «Veniti sa mostenim altarul lui Dumnezeu!» Caci, dupa cum a spus Apostolul, acei care aduc jertfe pentru pacatele lor, nu pot sa ierte cu a lor putere pacatele celor nepocaiti, chiar daca acestia ar fi bogati” (epistola 1060 catre Zosim). (Vezi si la īnceputul capitolului IX din ,,Īnvatatura catre duhovnic”).


Cel ce īmplineste canonul sau este fiu adevarat al Bisericii

            Daca īti īmplinesti canonul dat de duhovnicul tau, prin aceasta arati ca īntr-adevar te pocaiesti si esti fiu cu adevarat al lui Dumnezeu si al Sfintei Biserici, care a hotarīt aceasta pedeapsa. Iar daca, dimpotriva, īncalci canonul duhovnicului tau, aceasta este un semn ca pocainta ta nu este adevarata, ci mincinoasa, un semn ca nu esti fiu adevarat al lui Dumnezeu si al Bisericii, asa cum graieste si Pavel: ,,Rabdati, spre īnteleptire! Dumnezeu Se poarta cu voi ca fata de fii, caci care este fiul pe care tatal sau nu-l pedepseste? Iar daca sīnteti fara de certare, de care toti au parte, atunci sīnteti fii nelegitimi si nu fii adevarati” (Evrei 12:7-8).


Cel ce se pocaieste se cuvine sa ceara de la sine un canon mai greu

            Daca, din īntīmplare, duhovnicul tau vrea sa-ti dea canon usor, atunci tu, din dragostea pentru Dumnezeu, trebuie sa-l rogi sa-ti dea canon mai greu (cum fac multi care se pocaiesc cu osīrdie), ca sa īmblīnzesti mai vīrtos, prin acest canon vremelnic, dumnezeiasca dreptate si sa te īncredintezi mai bine ca Dumnezeu te-a iertat de pedeapsa cea vesnica pe care ai fi capatat-o pentru pacat.


Pacatosul trebuie sa-si capete canonul fie aici, īn chip vremelnic, fie dincolo, pe veci

            Frate, sa alegi una din doua: ori sa primesti aici, īn chip vremelnic, canonul pacatelor tale; ori acolo, pentru vecie. Daca-l primesti aici, atunci scapi de cel de acolo; iar daca nu-l primesti aici, atunci negresit ai sa-l capeti dincolo, dar va fi pe vecie. Dupa cum scrie si Gavriil al Filadelfiei, īn cartea sa despre Taine ,,Cel ce nu s-a supus (canoanelor) aici trebuie sa fie trimis la scaunul de judecata de dincolo, si va da socoteala de nelegiuirile pe care le-a savīrsit, ca unul ce a īncalcat asezamintele Sfintei Biserici.”


Cel ce se pocaieste trebuie sa se īndeparteze de la Sfīnta Īmpartasanie

            Mai presus de toate, īti spunem, frate, ca trebuie fara gres sa stai departe de Sfīnta Īmpartasire atītia ani cīti īti va hotarī duhovnicul, pentru ca aceasta īndepartare este o canonisire a canonisirilor, trebuincioasa si alcatuind adevarata ta pocainta. Fiindca, daca vei cuteza sa te īmpartasesti īn acesti ani, vei ajunge un al doilea Iuda. Si, daca vei sili pe duhovnic sa te ierte, tu nu vei mai fi un om care se pocaieste, ci un asupritor si un tiran care sileste legile dumnezeiesti si canoanele Sfintelor Sinoade ale Bisericii si ale Parintilor. Pentru aceasta, dumnezeiasca Īmpartasire īti va fi tie nu pentru iertare, ci pentru o mai mare osīnda si pedeapsa. Si, ca sa īntelegi mai bine acest lucru, īntelege din pilda aceasta: dupa cum omul care are rani pe trup merge si le arata doctorului, si primeste de la el porunca cum sa ia cutare doctorie pentru rani, si sa nu bea vin sau sa nu manīnce cutare mīncare, pentru ca altfel ranile nu i se vindeca - tot asa si tu, frate al meu, porti rani nevazute īn sufletul tau, adica anumite pacate. Ai mers si le-ai aratat duhovnicului, adica te-ai marturisit, iar duhovnicul a hotarīt sa folosesti o anumita doctorie pentru pacatele tale, canonul adica: hrana uscata, plecarea genunchilor, milostenie, rugaciuni si celelalte. Pe līnga acestea, ti-a prescris sa nu bei si sa nu manīnci cutare mīncare, adica sa nu te īmpartasesti cu dumnezeiestile Taine. Asadar, daca nu-i vei da ascultare duhovnicului (mai adevarat, Canoanelor Sfintilor Parinti, n. n.), ranile si pacatele tale nu se vor vindeca, ba vor ajunge mai cumplite si mai īntinse. Dar ce zic eu ca nu se vindeca? Ti se trage īnca si moartea, sufleteasca si trupeasca, cum spune dumnezeiescul Pavel: ,,De aceea, multi dintre voi sīnt neputinciosi si bolnavi, si multi au murit” (I Corinteni 11:30). Adica, deoarece se īmpartasesc fiind nevrednici, unii mor sufleteste si ajung neputinciosi si bolnavi, si multi dintre ei īnceteaza din viata.
            Daca cineva, fiind nedumerit, ar spune ca pacatul celui ce se pocaieste se iarta prin rugaciunea de iertare a duhovnicului - si deci de ce acestuia nu i se īngaduie sa se īmpartaseasca cu Sfintele Taine, odata ce a fost iertat si īndreptat? - acestuia īi raspundem īn trei chipuri: 1) adevarat este ca se iarta pacatosului pacatul, īnsa nu de-a dreptul, ci socotind ca el va īmplini canonul si va sta departe de Sfīnta Īmpartasanie (fiindca de aceea duhovnicul, īnainte de iertare, īi hotaraste canonul si lipsirea de Sfintele Taine); 2) adevarat este ca se iarta pacatosului pacatul, nu īnsa si pedeapsa si certarea pentru pacat, cu alte cuvinte canonul, īn care se cuprinde si īndepartarea de la Sfīnta Īmpartasanie. Fiindca si pacatul lui David s-a iertat cu adevarat de Dumnezeu - cīnd Natan i-a spus: ,,Domnul a ridicat pacatul tau” - dar nu s-a iertat si pedeapsa pentru pacatul lui, fiindca, dupa aceasta iertare, el a fost izgonit din īmparatia sa de catre fiul sau, Avesalom, si sabia nu s-a īndepartat de casa lui si alte nenumarate rautati a patimit, dupa cum īnsusi Natan i le proorocise; 3) adevarat este ca se iarta pacatosului pacatul, dar este nevoie ca pacatosul sa fie pus la īncercare si, cu timpul, sa fie īntarit īn harul lui Dumnezeu.
            Īn sfīrsit, īti spunem, frate, ca acel canon pe care ti-l va da duhovnicul (dupa Canoanele Sfintilor Parinti n. n.), trebuie sa-l īmplinesti cīt mai repede cu putinta, adica cīta vreme te afli īn harul lui Dumnezeu, si sa nu amīni, fiindca nu stii ce ti se va īntīmpla mīine: ,,Ca nu stii la ce poate da nastere ziua de mīine” (Pildele lui Solomon 27:1). [...]

Sfīntul Nicodim Aghioritul, Dulce sfatuire, Editura Credinta Stramoseasca, 2000.
Ierom. Ioan Iaroslav, Cum sa ne mantuim


~ WebMaster: Mihail Bacauanu | Site-uri: Eresul Catolic ~ Despre Masonerie ~ Despre Harry Potter | Blog: Sceptik ~