Sfanta Treime, manastirea Sucevita

Precizare: acest site reproduce, cu permisiunea autorului, cartea "Cum sa ne mantuim" aparuta in doua editii, prima editie la editura Scara, Bucuresti, iar a doua la editura Credinta Stramoseasca, Iasi. Este posibil ca pe acest site, cu timpul, sa public si alte articole semnate de acelasi autor, sau altele care consider ca se incadreaza pe profilul acestui site. Toate articolele vor avea la sfarsit trimiterea catre sursa unde au aparut.

Avva Dorotei
Sfantul Efrem Sirul
Sfantui Ioan Casian
Sfantul Ioan Gura de Aur
Sfantul Teodor Studitul
Sfantul Simeon Noul Teolog
Sfantul Nicodim Aghioritul
Sfantul Teofan Zavoratul
Sfantul Ignatie Briancianinov
Sfantul Siluan Athonitul
Sfantul Dimitrie al Rostovului
Diverse articole
web links



           


SFANTUL IOAN GURA DE AUR
DESPRE APRINDEREA TRUPEASCA


Tīlcuire la vorba apostolului: „Din pricina aprinderii, fiecare sa-si aiba femeia sa.”

            Īn convorbirile din afara (lumesti), chiar daca se strecoara cīte ceva bun, dar, īntre nenumarate necuviinte, multimea abia daca vorbeste un cuvīnt sanatos. Īn Sfintele Scripturi este cu totul dimpotriva: nu vei auzi nici un cuvīnt urīt, ci pe toate pline de mīntuire si de multa īntelepciune, cum sīnt de pilda, cele ce s-au citit astazi. Care sīnt acestea? Cīt pentru cele ce mi-ati scris, bine este omului sa nu se atinga de femeie. Dar, din pricina desfrīnarii, fiecare barbat sa-si aiba femeia sa, si fiecare femeie sa-si aiba barbatul sau (1 Corinteni 7:1, 2). Pavel legiuieste despre casatorie, si nu se rusineaza, nici nu roseste, si pe buna dreptate. Caci - daca chiar Domnul a cinstit casatoria, īmpodobind-o cu prezenta si cu darul Sau (caci a adus la nunta darurile cele mai mari, schimbīnd firea apei īn vin) - cum sluga s-ar fi rosit sa legiuiasca casatoria? Rau lucru nu este casatoria, dar este urīta prea-curvia, urīta aprinderea. Casatoria este un leac contra aprinderii.
            Sa nu o necinstim deci cu praznice diavolesti, ci, cum au facut cei din Cana Galilei, tot asa sa faca si cei ce īsi iau acum femei, sa aiba pe Hristos īn mijlocul lor. Si cum se poate face aceasta, īntrebi tu? Prin preoti, caci zice: Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste. Daca ai īndepartat pe diavolul - cīntecele destrabalate, si melodiile dulcegi, si jocurile necuviincioase, si vorbele rusinoase, si pompa diavoleasca, si sunetul si rīsul din toata inima - īn sfīrsit, daca ai īndepartat orice necuviinta si ai adus īnauntru pe sfintiti robi ai lui Hristos, si Hristos va fi cu ei, negresit, cu mama si fratii Sai. Caci zice: Oricine va face voia Parintelui Meu Celui din ceruri, acela Īmi este frate, sora si mama (Matei 12:50). Si stiu ca greu si suparator se va parea unora ca sfatuiesc acestea si ca dezradacinez un vechi obicei. Nu ma īngrijesc de loc de aceasta, caci n-am nevoie de bunavointa voastra, ci de folosul vostru; nu de batai din palme si laude, ci de cīstig si de īnvatatura. Sa nu-mi spuna cineva: Apoi, asa este obiceiul! Unde se faptuieste pacatul, sa nu pui īnainte obiceiul! Ci - daca cele faptuite sīnt rele, chiar daca obiceiul ar fi vechi - sa-l desfiintezi; iar daca nu sīnt rele, chiar daca nu-i obiceiul, adu-l si īl sadeste. Obiceiul de a necinsti astfel de lucruri nu era vechi, ci a fost asezat īncoace, caci adu-ti aminte cum a luat īn casatorie Isaac pe Revecca, ori Iacov pe Rahela. Scriptura aminteste de aceste casatorii si povesteste cum au fost duse ele īn casele mirilor lor, si nu aminteste nimic de acest fel. Numai bautura si mīncarea au fost mai bogate ca de obicei si au chemat pe rude la nunta; iar flautele, fluierele, chimvalele, si danturile de betivi si tot cea ce este īn mare cinste astazi au fost īnlaturate. Iar oamenii din vremea de astazi, saltīnd, cīnta īn cinstea Venerei si [cīntece īn care e vorba de] multe prea-curvii, si desfaceri de casatorii, si dragoste fara de lege si īmpreunari neīngaduite. Si multe alte cīntece pline de necinste si de rusine cīnta īn acea zi si dupa betie, si atīta necinste īnsoteste pe mireasa īn public cu vorbe murdare. Cum mai ceri de la ea cinste, spune-mi, cīnd din prima zi ai dus-o īntr-atīta nerusinare si te-ai īngrijit īn fata ei si sa spui, si sa faci de acelea la care nu au drept sa asculte nici robii cinstiti? Atīta vreme s-au muncit tatal si mama īngrijind de fecioara lor, īncīt nici sa nu spuna, nici se auda pe altul zicīnd vreo vorba necinstita, s-au īngrijit de pat, camere deosebite, pazitori, usi, zavoare si de plimbarile spre seara, si sa nu fie vazuta de nimeni, nici chiar de rude; si de altele multe mai mari īngrijindu-se. Iar tu, venind, ai risipit toate acestea īntr-o singura zi si ai pregatit-o sa se faca nerusinata prin acea serbare destrabalata, si ai varsat īn sufletul miresei cuvinte de pierzare. Nu vin de-aici relele urmatoare? Nu de-aici prea-curviile si gelozia? Nu de-aici sterpiciunea, si vaduvia si moartea fara vreme a parintilor? Cīnd chemi pe draci prin cīntece; cīnd umpli pofta lor prin vorbe urīte; cīnd bagi īn casa mimi, histrioni si īntreg teatrul; cīnd umpli casa de desfrīnate si te īngrijesti sa se desfateze acolo toata ceata dracilor, ce mīntuire mai astepti? Spune-mi, pentru ce mai aduci si preoti, cīnd a doua zi ai sa savīrsesti astfel de fapte? Vrei sa arati binefacere aducatoare de cīstig? Cheama hore de saraci! Te rusinezi si te rosesti? Atunci ce mai vrei decīt aceasta necumintenie, cīnd, bagīnd pe diavolul īn casa, nu crezi ca faci rau, iar cīnd e vorba de a intra Hristos te rusinezi? Dupa cum la intrarea saracilor Hristos priveste, tot asa, īn mijlocul mimilor si infamilor, diavolul ia parte la serbare. Si din acea cheltuiala nu este nici un cīstig, ci se naste un mare pacat, īnsa din aceste cheltuieli vei dobīndi repede un mare cīstig. Dar [- zici tu - ]nimeni din oras n-a facut lucrul acesta! Īncepe tu, sileste-te sa fi īncepatorul acestui frumos obicei, pentru ca urmasii sa te laude. Daca vreunul te urmeaza īntru acest obicei, nepoti si stranepoti vor spune celor ce-i vor cerceta obīrsia: Cutare cel dintīi a īnceput acest frumos obicei. Daca, pentru jocurile publice, cei care au īntretinut cu maretie aceste lucrari nefolositoare sīnt laudati la mese de toata lumea, cu mult mai mult toti te vor lauda pentru aceasta fapta duhovniceasca si vor aduce multumiri celui dintīi care a facut īnceputul cel bun. Si īti va fi aceasta si darnicie, si cīstig.
            Sigur, daca altii vor urma aceasta pilda, tu, care ai aruncat samīnta, vei lua pretul rodurilor: prin acesta vei ajunge repede si tata, si Dumnezeu va fi de ajutor copiilor tai si se va īngriji ca sa īmbatrīnesti cu sotia ta. Dupa cum pe cei ce pacatuiesc Dumnezeu īi ameninta, zicīnd: Si vor fi femeile voastre vaduve, si fiii vostri orfani (Iesirea 22:24), tot asa, celor ce se supun Lui īn toate, El le fagaduieste ca le va da o batrīnete fericita si toate bunurile īmpreuna cu ea.
            Pavel iarasi ne īnvata despre aceasta cīnd zice ca mortile grabnice vin adesea din multimea pacatelor. Pentru aceasta - zice el - īntre voi multi sīnt neputinciosi, si bolnavi si multi mor (1 Corinteni 11:30). Dar hrana data saracilor īmpiedica de a se īntīmpla acestea; si, chiar daca se īntīmpla ceva neasteptat, [milostenia facuta] aduce o repede īndreptare [a necazului], cum se poate afla din istoria fecioarei din Ioppe. Pe aceasta, care zacea moarta, au īnconjurat-o saracii hraniti de ea, si lacrimile lor au desteptat-o si au adus-o la viata. (Fapte 9:36). Rugaciunea vaduvelor si saracilor este mult mai folositoare decīt rīsul si orice dant. Aici, pentru o singura zi este desfatarea, acolo este vesnic cīstigul. Gīndeste-te cīt de mare lucru sīnt atītea binecuvīntari unite pe capul sotiei, atunci cīnd intra īn casa sotului sau. Ce coroane mai vrednice decīt acestea? Ce bogatie mai folositoare? Pe cīnd obiceiul de acum este o nebunie curata. Daca nici o pedeapsa, nici un chin nu ameninta pe cei ce se poarta asa de necinstit, gīndeste-te cīt chin este sa primesti atītea blesteme īn public, de la oamenii beti si cu mintea īntunecata, pe cīnd toata lumea asculta. Saracii, cīnd primesc ceva, binecuvīnteaza, īti ureaza mii de bucurii; aceia īnsa - dupa betie, dupa mīncare - arunca toate murdariile pe capetele sotilor si parca fac īntre ei o īntrecere draceasca: ca si cum ar fi vrajmasi cei ce se īntīlnesc, asa rudele lor se lupta īntre ele, care sa spuna vorbe neīngaduite si nelegiuite pentru cei ce se casatoresc, urmīnd pe vrajmasi; si īntrecerea acestora īntre ei umple pe mire si pe mireasa de rusine.
            Oare vom cauta alta proba - spune-mi! - ca diavolii misca sufletele lor, si ca acestea se fac si se spun de catre ei? Cine va sta la īndoiala de acum īnainte ca diavolii misca sufletele lor, si ca acestea se fac si se spun de catre ei? Nimeni, desigur, caci acestea sīnt darurile diavolului: glume proaste, betie, zapacirea mintii. Iar daca vreunul crede ca a-i chema pe saraci īn locul acestora e semn de nenorocire, sa afle si aceasta, ca nu hranirea saracilor si vaduvelor este semnul relelor īnmiite si al oricarei rusini, ci stricatii si femeile destrabalate. Adesea, chiar din aceasta zi desfrīnata dintre prieteni, rapindu-l pe sotul cazut īn cursa, s-a dus si i-a nimicit dragostea pentru sotie, i-a sucit bunavointa, i-a stins iubirea īnainte de a se aprinde si a aruncat samīnta prea-curviei. Ar trebui ca parintii sa se teama de acestea, chiar daca n-ar fi altceva, si sa īmpiedice aducerea mimilor si jucatorilor la nunti.
            Casatoria este īnfiintata nu ca sa ne stricam, nici ca sa ne pīngarim, ci ca sa fim curati. Asculta pe Pavel cum zice: Din pricina aprinderii, fiecare sa-si aiba femeia sa, si fiecare barbatul sau. Doua pricini sīnt pentru care s-a īnfiintat casatoria: ca sa fim curati si ca sa ne facem parinti; dar, din aceste doua, cea mai īnsemnata este curatia. Cīnd a intrat pofta, a intrat si casatoria, ca sa taie obiceiul cel neīnfrīnat si sa ne faca a ne multumi cu o singura femeie. Caci pentru nastere de fii casatoria nu face atīt cīt acel cuvīnt al lui Dumnezeu, care zice: Cresteti, si va īnmultiti si umpleti pamīntul (Facerea 1:18). Si martori sīnt cīti au fost casatoriti si n-au avut copii. Asa ca pricina adevarata este aceea a curatiei, si mai cu seama acum, cīnd tot pamīntul locuit este plin de neamul omenesc. La īnceput, era de dorit sa ai copii, pentru ca fiecare sa lase amintire si ramasita a vietii sale. Fiindca nu era nici o nadejde de īnviere, ci moartea era puternica si cei ce mureau socoteau ca sīnt nimiciti cu totul dupa aceasta viata, Dumnezeu a dat aceasta mīngīiere, facerea de copii, ca sa ramīna chipurile vii ale celor ce se duc si ca neamul nostru sa se pastreze. Si, ca sa īntelegi ca mai ales pentru aceasta au fost doriti copiii, asculta de ce se plīnge, dupa toate suferintele lor, femeia lui Iov: Iaca - zicea ea - a pierit amintirea ta de pe pamīnt, fiii tai si fiicele tale (Iov 18:I7). Si iarasi, Saul catre David: Asadar, jura-mi pe Domnul ca nu vei stīrpi samīnta mea dupa mine, si ca nu vei sterge numele meu din casa parintelui meu (1 Īmparati 24:22). Dar - fiindca īnvierea este la usa si moartea nu īnseamna nimic, ci ne īndreptam spre alta viata, cu mult mai buna - este zadarnica munca pentru acestea. Daca doresti copii, poti sa dobīndesti cu mult mai buni acum, cīnd ni s-au adus īmbratisari duhovnicesti, si nasteri mai bune si toiege de batrīnete mai folositoare.
            Deci o singura pricina are casatoria, sa nu ne pīngarim, si de aceea s-a gasit acest leac. Iar daca ai de gīnd ca si dupa casatorie sa te pīngaresti, de prisos si īn zadar ai venit la casatorie; ba īnca nu numai īn zadar si de prisos, ci chiar spre nenorocirea ta. Caci nu este acelasi lucru daca te pīngaresti neavīnd sotie, si daca, avīnd sotie, faci iarasi acest lucru. Caci aceasta nu este aprindere, ci prea-curvie. Desi se pare lucru de necrezut, totusi ceea ce am zis asa este īn adevar.
            Stiu ca multi socotesc prea-curvie numai cīnd au īnselat o femeie cu barbat. Eu zic ca ca este prea-curvie fie ca se īmpreuneaza cu o desfrīnata de rīnd, fie cu o roaba, fie cu orice femeie nemaritata, atunci cīnd are femeia lui.
            Nu numai dupa cei īnselati, dar si dupa cei ce īnseala se socoteste greseala de prea-curvie. Sa nu-mi pui īnainte acum legile publice, care duc la judecata pe femeile publice si cer sa fie pedepsite, iar pe barbatii īnsurati si care īsi bat joc de roabe nu-i pedepsesc. Eu īti voi citi legea lui Dumnezeu, care se supara deopotriva si pe femeie, si pe barbat, si numeste lucrul prea-curvie. Zice: Si fiecare femeie sa-si aiba barbatul sau, adaugīnd: Barbatul sa dea femeii dragostea cuvenita. (1 Corinteni 7:3). Ce a voit sa īnteleaga prin aceasta? Oare sa nu-i prapadeasca veniturile? Sa-i pastreze zestrea neatinsa? Sa-i dea haine scumpe, masa īncarcata, alai stralucit, slugi numeroase? Ce zici? Ce fel de dragoste ceri? Caci toate acestea sīnt semne de dragoste. Nimic nu cer de felul acesta - zice el - dar cer īnfrīnare si curatie. Trupul barbatului nu-i al barbatului, ci al femeii, deci sa-i pastreze neatinsa aceasta avutie, sa nu o micsoreze, sa nu o strice. Dintre slugi, aceea se numeste iubitoare de stapīn, care, primind bani [īn pastrare] de la stapīnul sau, nu ascunde nimic din ei. Deci, fiindca trupul barbatului este zestrea femeii, barbatul sa fie binevoitor pentru aceasta avere. Ca aceasta īntelege cīnd zice: Sa-i arate dragoste. Ca īntarire este adaosul: Femeia nu este stapīna pe trupul ei, ci barbatul: tot asa si barbatul nu este stapīn pe trupul sau, ci femeia (1 Corinteni 7:4). Deci, daca vei vedea vreo prea-curva ca te momeste, ca-ti īntinde curse, ca se atīrna de tine, zi-i ei: Nu este al meu trupul, este al femeii mele: nu īndraznesc sa ma folosesc de el si sa-l dau altei femei. Aceasta sa faca si femeia. Mare este aceasta potrivire īn vrednicie a amīndorura, desi īn celelalte Pavel pune deasupra mult pe barbat, cīnd zice: Fiecare sa-si iubeasca femeia sa (...), iar femeia sa se teama de barbat (Efeseni 5:33) Si: Barbatul este cap femeii (Efeseni 5:23). Si: Femeia sa se supuna barbatului (Efeseni 5:22). Si tot asa īn Vechiul Testament: Atrasa vei fi catre barbatul tau, si el te va stapīni (Facerea 3:I6). Deci cum a hotarīt dreapta īmpartire a robiei si a stapīnirii? Atunci cīnd a zis: Femeia nu este stapīna pe trupul ei, ci barbatul; tot asa, barbatul nu-i stapīn pe trupul sau, ci femeia, a asezat o potrivita īndreptatire [a fiecaruia]: dupa cum acela este stapīn al trupului ei, tot asa si ea este stapīna trupului lui. Pentru ce a facut atīta cinstita īmpartire? Pentru ca, īn toate celelalte, este de trebuinta mai marea vrednicie a barbatului, iar unde este vorba de dragoste si curatie, acolo barbatul n-are nimic mai mult decīt femeia, ci deopotriva se pleaca ei daca a calcat legile casatoriei. Si pe buna dreptate, caci nu pentru aceasta a venit la tine sotia ta si a parasit pe tatal, mama si toata casa ei - ca sa o batjocoresti, ca sa o īnlocuiesti cu o pacatoasa de roaba, ca sa-i faci neajunsuri; ai luat-o ca īnsotitoare, ca tovarasa a vietii, ca libera, ca deopotriva īn cinste cu tine. Oare nu este fara noima, cīnd ai primit zestrea ei, sa porti toata grija pentru aceasta si sa nu o micsorezi īntru nimic, iar ceea ce este mai scump decīt toata zestrea, adica cinstea, si curatia si īnsusi trupul tau, care este bogatia ei, sa-l strici si sa-l pangaresti? Daca i-ai mīncat zestrea, vei da socoteala socrului tau; daca ai micsorat cinstea, te va pedepsi Dumnezeu, Care a īnfiintat casatoria si ti-a dat femeie. Iar ca aceasta este adevarat, asculta ce zice Pavel despre prea-curvie: Drept aceea, cel ce nesocoteste (acestea) nu nesocoteste pe om, ci pe Dumnezeu, Care ne-a si dat Duhul cel Sfīnt (I Tes. IV, 8). Iata prin ce cuvinte a aratat ca prea-curvie se face nu numai cīnd, avīnd femeie, ai necinstit o femeie cu barbat, dar si pe orice desfrīnata. Caci - dupa cum numim prea-curva pe femeie, fie ca pacatuieste cu un rob, fie cu oricine - tot asa zicem ca barbatul se pīngareste daca are femeie, fie ca īsi face poftele cu o roaba, fie cu orice femeie publica. Sa nu dispretuim deci mīntuirea noastra si nici sa dam diavolului sufletul nostru prin acest pacat. Caci de aici se nasc nenumaratele stricari de case, nenumaratele certe; din aceasta pricina se stinge gingasia, din aceasta piere dragostea. Dupa cum nu e cu putinta ca un om cinstit sa-si uite si sa-si dispretuiasca femeia, tot asa nu e cu putinta ca un om neīnfrīnat si curvar sa o iubeasca, chiar daca ar fi cea mai frumoasa īntre toate. Din curatenie se naste dragostea, din dragoste, nenumaratele bunatati. Dupa casatorie, socoteste-le pe toate celelalte femei ca fiind pietre, stiind ca daca te vei uita cu ochi poftitori la vreuna - fie desfrīnata, fie maritata - te-ai facut vinovat de nelegiuirea prea-curviei. Sopteste-ti īn fiecare zi acestea; si - daca vei vedea ca s-a nascut īn tine pofta pentru o alta femeie, iar prin asta femeia ta ti se pare neplacuta - intra īn casa ta, deschide cartea de fata si, luīnd pe Pavel ca ajutor, stinge-ti flacara repetind neīncetat aceste vorbe.
            Si asa, femeia ta iarasi īti va fi placuta, cīnd nici o pofta nu-ti va scadea bunavointa catre ea. Si nu numai ca sotia īti va fi mai placuta, dar si tu te vei arata mai cinstit, caci nimic nu este mai rusinos decīt un barbat casatorit care se pīngareste: unul ca acesta se roseste nu numai īn fata socrului, si a prietenilor si a oricarui om īntīlnit, dar si īn fata slugilor. Si nu numai acesta este raul, dar īnca mai mult: casa lui i se pare mai grozava decīt orice īnchisoare cīnd o zareste pe femeia sa si īsi īntoarce gīndul mereu spre chipul celei stricate.
            Vrei sa pricepi bine cīt de mare este acest rau? Gīndeste-te ce fel de viata duc cei ce īsi banuiesc femeile, cīt de fara gust le pare mīncarea si bautura. Masa li se pare īncarcata cu otravuri omorītoare si, ca de o molima plina de toate relele, asa fug de casa lor. N-au somn, noaptea nu le este linistita, n-au īntīlniri cu prietenii, nici chiar razele soarelui nu mai lucesc pentru ei; cred ca īi supara si lumina, nu cīnd au vazut-o pe sotie pīngarindu-se, dar numai cīnd au banuit-o.
            Gīndeste-te ca si femeia sufera acestea cīnd aude de la vreunul sau numai banuieste ca te-ai dat pe tine vreunei femei stricate. Judecīnd acestea, sa fugi nu numai de prea-curvie, dar chiar si de banuieli; si, daca esti banuit [de sotie] pe nedrept, īmpac-o si o īncredinteaza [de aceasta]. Nu din ura sau din nebunie, ci din grija face asa, si din teama prea-mare pentru averea sa. Īntr-adevar - cum am spus mai sus - averea ei este trupul tau, avere mai de pret decīt toate celelalte. Sa nu o vatami pe ea īn ce are mai scump, pricinuind rana omorītoare! Caci, daca o dispretuiesti, sa te temi de Dumnezeu, razbunatorul unor fapte ca acestea si amenintatorul cu pedepse neīndurate pentru astfel de pacate. Acelora care staruiesc īn asa fapte, le zice [ca vor ajunge] unde viermele lor nu moare, si focul nu se stinge (Marcu 9:44). Daca nu te misca prea mult viitorul, teme-te cel putin de ceasul de fata. Multi din aceia care se alipesc de femeile curve vor pieri chiar īn aceasta viata, ca rai, cu rau, apucati de cursele lor: acelea - luptīndu-se sa-i īndeparteze de la sotia luata prin casatorie, sa-i īmpresoare cu totul īn dragostea lor de farmece - se īngrijesc de bauturi vrajite si tes multe curse; apoi - aruncīndu-i astfel īn vreo boala grea, si ducīndu-i spre pierzare si īnconjurīndu-i de o lunga putreziciune si de nenumarate rele - īi rapesc din aceasta viata. Daca nu te temi de gheena, omule, teme-te de farmecele acelor femei! Caci, cīnd vei fi lipsit, din pricina prea-curviei, de ajutorul lui Dumnezeu, cīnd vei fi despuiat de ajutorul de sus, femeia cea stricata - luīndu-te pe tine cu īndrazneala si chemīnd īn ajutor diavolii ei, adaugīnd amulete, punīndu-ti piedici - alunga mīntuirea ta cu multa usurinta, facīndu-te de rusine si de rīs tuturor locuitorilor orasului, īncīt nici nu se īndura de tine, care suferi de toate relele. Caci zice: Cine se va īndura de fermecatorul cel muscat de sarpe si de toti cei care se apropie de fiare (Iisus Sirah 12:17). Las la o parte pierderea de bani, banuielile zilnice, nerusinarea, īngīmfarea, certurile urīte din pricina femeilor stricate si nebune, care sīnt mai crude decīt toate mortile. De la femeia ta nu suferi adesea nici o vorba grea, dar te īnchini īn fata desfrīnatei care te nimiceste. Nu te rusinezi, nu te rosesti, nu doresti sa se despice pamīntul sub tine? Cum poti ruga pe Dumnezeu cu aceeasi gura cu care ai sarutat o femeie stricata? Si nu te temi, nu te īnspaimīnti - spune-mi! - ca o sa cada pe capul tau rusinat vreun fulger trimis de sus? Chiar daca te ascunzi de femeia ta nedreptatita, dar de ochiul cel neadormit nu te poti ascunde nicaieri, caci - acelui curvar care zicea: Īntuneric si ziduri ma īnconjura, de ce sa ma tem? (Iisus Sirah 23:25) - īnteleptul i-a raspuns ca ochii Domnului au mai multa lumina decīt soarele ca sa vada faptele oamenilor (Iisus Sirah 23:27). Iata de ce Pavel a zis: Din pricina curviilor īnsa, fiecare sa-si aiba femeia sa, si fiecare sa-si aiba barbatul ei. Barbatul sa dea femeii datoria iubirii; asemenea si femeia barbatului ei (1 Corinteni 7:23). Nu te uita la femeia lingusitoare, ca miere pica din buzele femeii stricate, care pīna la o vreme īndulceste gītlejul tau. Iar mai pe urma, mai amara decīt fierea o vei afla si mai ascutita decīt sabia cea de amīndoua partile ascutita (Pildele lui Solomon 5:3, 4). Īn sarutarile femeii destrabalate este otrava, otrava ascunsa si nebanuita. Sa alergam asadar dupa o placere neīngaduita si primejdioasa, care pricinuieste rani nevindecate, īn loc de a trai fericiti si aparati? Līnga femeia ta legiuita tu gasesti totdeodata placere, paza, cinstire, pretuire si cuget curat; acolo, dimpotriva, totul este amaraciune, totul este chin, si tu esti pururea sub banuiala. Caci, chiar daca nimeni nu te-a vazut, cugetul tau nu va īnceta sa te īnvinovateasca; oriunde te vei īntoarce, pretutindeni te vor urmari mustrarile, strigatele īnfrcosate ale acestui judecator neīmpacat. Daca deci cautati placerea, fugiti de femeile stricate! Caci nu este nimic mai īngrozitor decīt acest obicei, nimic mai nesuferit decīt aceste legaturi, nimic mai necinstit decīt aceasta īnsotire. Cerboaica prea-iubita si gazela plina de farmec sa-ti fie [sotia]; dragostea de ea sa te īmbete totdeauna si iubirea ei sa te desfateze (Pildele lui Solomon 5:19). Cīnd tu ai la īndemīna un izvor de apa limpede, de ce sa alergi la o balta noroioasa, care scoate miros de gheena si chinuri neīnchipuite? Care este apararea ta, cererea ta de mila? Daca aceia care cad īn aprindere īnainte de casatorie sīnt pedepsiti si īsi ispasesc greseala lor, ca acela care era īmbracat cu haine murdare, cu atīt mai mult oamenii īnsurati. Caci de aceasta data, īnvinuirea este īndoita si īntreita: pentru ca mīngīierile de care se bucura īi īmpiedica a se azvīrli īn asemenea neorīnduiala, vina lor nu mai este socotita numai ca aprindere, dar ca prea-curvie, cel mai greu dintre pacate. Sa nu īncetam deci a repeta si noua si femeilor noastre aceste īnvataturi, cu care vreau chiar eu sa sfīrsesc: «Din pricina desfrīnarilor (aprinderii) īnsa, fiecare sa-si aiba femeia sa, si fiecare sa-si aiba barbatul ei. Barbatul sa dea femeii datoria iubirii; asemenea si femeia barbatului ei. Femeia nu este stapīna pe trupul ei, ci barbatul; asemenea si barbatul nu este stapīn pe trupul lui, ci femeia (I Corinteni 7:2-4). Sa pastram cu īngrijire aceste cuvinte īn mintea noastra, īn piata si acasa, ziua si seara, la masa si īn pat, īn sfīrsit, peste tot; sa le cugetam, sa le īnvatam pe femeile noastre sa ni le repete, sa le auda si ele de la noi, pentru ca, petrecīnd curati aceasta viata, sa fim primiti īn īmparatia cerurilor, prin harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, prin Care si cu Care marire Tatalui si Sfīntului Duh īn veci vecilor. Amin.

Studii omiletice asupra celor trei cuvīntari ale Sfīntului Ioan Hrisostomul despre casatorie, cu traducerea lor, Teza pentru licenta, de Nicolae N. Marinescu, Litotipografia L. Motateanu, Bucuresti, 1908
Ierom. Ioan Iaroslav, Cum sa ne mantuim


~ WebMaster: Mihail Bacauanu | Site-uri: Eresul Catolic ~ Despre Masonerie ~ Despre Harry Potter | Blog: Sceptik ~