[...] Pazeste-te de visare, care poate sa te faca a-ti închipui ca-L vezi pe Domnul lisus Hristos, ca-L pipai, ca-L îmbratisezi. Aceasta e o joaca desarta a parerii de sine pline de trufie! Aceasta este înselare pierzatoare. Plineste poruncile Domnului si în chip minunat îl vei vedea pe Domnul în tine însuti, în însusirile tale. Asa L-a vazut pe Domnul în sine Sfântul Apostol Pavel: el cerea de la crestini sa aiba aceasta vedere a lui Hristos; despre cei ce nu o aveau spunea ca înca n-au ajuns la starea cuvenita crestinilor. Daca duci viata pacatoasa, îti împlinesti patimile si totodata socotesti ca-L iubesti pe Domnul lisus Hristos; sa stii ca te vadeste înselat ucenicul Lui cei iubit, care statea culcat la pieptul Lui la Cina cea de Taina. El spune: Cel ce zice: „L-am cunoscut”, însa poruncile Lui nu le pazeste, mincinos este si întru el adevarul nu se afla. Iar cine pazeste cuvântul Lui, întru acela, cu adevarat, dragostea lui Dumnezeu desavârsita este (1 In. 2,4-5). De împlinesti voia ta pacatoasa, calcând astfel dumnezeiestile porunci, Domnul lisus Hristos te numara cu cei ce nu-L iubesc. Cel ce nu Ma iubeste nu pazeste cuvintele Mele (In. 14,24).[...]
            Anevoioasa e iesirea din înselare. La usa sta o straja: usa este închisa cu lacate si zavoare grele si trainice; peste ele e pusa pecetea prapastiei iadului. Lacatele si zavoarele sunt trufia celor aflati în înselare, care se ascunde adânc în inima; iubirea lor de slava desarta, care alcatuieste pricina cea mai însemnata a faptelor pe care ei le savârsesc; fatarnicia si viclenia, prin care îsi ascund trufia si iubirea de slava desarta, prin care le pun masca bunelor intentii, smereniei, sfinteniei. Pecetea de nesfarâmat e socotirea lucrarilor înselarii drept lucrari ale harului. Poate oare cel ce se afla în înselare, pe tarâmul minciunii si amagirii, sa fie plinitor al poruncilor lui Hristos, al caror adevar este din Adevarul-Hristos? Cel ce încuviinteaza minciuna, care se desfata de minciuna, care îsi însuseste minciuna, care se uneste în duh cu minciuna poate sa încuviinteze, oare, adevarul? Nu! Ci îl uraste, devine vrajmasul si prigonitorul lui înversunat. [...]

Sfântul Ignatie Briancianinov, Experiente ascetice vol 1, Editura Sofia, Bucuresti, 2000
Ierom. Ioan Iaroslav, Cum sa ne mantuim